Eco-Point

Colaps al ecosistemelor.

Activitatea umană este răspunzătoare de declinul dramatic al populaţiei de insecte, 40% dintre specii riscând să dispară în următoarele decenii, conform unui studiu realizat în Australia, citat luni de Press Association.

Potrivit analizei globale a declinului insectelor, lumea asistă la ”cea mai mare extincţie de pe Pământ” din ultimele milioane de ani, cauzată de pierderea habitatului, utilizarea pesticidelor, boli, specii invazive şi schimbări climatice.

Datorită rolului important pe care insectele îl joacă în cadrul sistemelor naturale şi în existenţa altor specii sălbatice, ”astfel de evenimente nu pot fi ignorate şi ar trebui să conducă la adoptarea unor măsuri decisive pentru evitarea unui colaps catastrofal al ecosistemelor naturale”, au avertizat oamenii de ştiinţă.

Analiza care va fi publicată în jurnalul Biological Conservation a fost efectuată pe 73 de rapoarte realizate anterior asupra populaţiilor de insecte din mai multe zone ale globului, inclusiv studii efectuate în Marea Britanie, şi a descoperit că specii ce variază de la fluturi şi albine până la gândaci de bălegar se numără printre cele mai afectate.

Declinul nu afectează doar speciile specializate, spre exemplu cele care depind de o anumită plantă gazdă sau trăiesc doar în unele habitate, ci şi specii mult mai ”generaliste”.

Oamenii de ştiinţă au avertizat că intensificarea agriculturii în ultimele şase decenii reprezintă ”cauza de bază a problemei”, iar utilizarea intensivă şi pe scară largă a pesticidelor a avut un impact major.

Cel mai important factor al declinului insectelor este pierderea habitatului şi transformarea terenului în zone agricole şi urbane. Acest factor cauzator este urmat de poluare, în principal cea cu pesticide şi îngrăşăminte.

Totodată, insectele sunt afectate de factori biologici, cum ar fi patogenii şi speciile non-native, dar şi de schimbările climatice, creşterea temperaturilor putând afecta diversitatea zonelor în care acestea trăiesc.

Insectele sunt esenţiale pentru sistemele naturale funcţionale, acestea reprezentând o sursă de hrană pentru alte vieţuitoare sălbatice precum păsările, mamiferele şi amfibienii, dar au şi rol în polenizarea plantelor şi reciclarea nutrienţilor.

”Concluzia este clară: dacă nu modificăm modalităţile prin care ne producem hrana, în următoarele câteva decenii insectele vor înregistra un declin care se va îndrepta spre extincţie”, au subliniat cercetătorii Francisco Sanchez-Bayo de la Universitatea Sydney şi Kris Wyckhuys de la Universitatea din Queensland.

”Repercusiunile pentru ecosistemele planetei sunt cel puţin catastrofale, insectele constituind încă de la apariţia lor, la finalul erei deviniene, în urmă cu aproape 400 de milioane de ani, baza structurală şi funcţională a multora dintre ecosistemele lumii”, au adăugat specialiştii citaţi de Press Association.

Cercetătorii au făcut apel la restaurarea habitatului, reducerea dramatică a utilizării pesticidelor şi implementarea unor schimbări în agricultură pentru a ajuta insectele, printre măsurile recomandate numărându-se plantarea la marginile câmpurilor a unor fâşii bogate în flori sau rotaţia culturilor cu trifoi în beneficiul bondarilor. AGERPRES

Exit mobile version